Emil Călinescu (pardon Drd Emil Călinescu!) e și el un cetățean căzut în patima blogărelii. N-am calculat exact câte primăveri a adunat dumnealui până acum, dar în 2008 a absolvit Facultatea de Sociologie, după care a terminat un Masterat și a început cursurile Facultății de Drept (la vară se finalizează și aceasta). Este doctorand în sociologie, având drept temă, țineți-vă bine, Sociologia manelelor. O monografie a fenomenului manelelor în spațiul cultural românesc. El este ”cel mai minunat student” cu ”cel mai minunat blog”, căruia nu-i scapă nimic. Dacă v-am stârnit interesul, puteți zăbovi o vreme pe blogul acestui domn. Scrie despre absolut orice se întâmplă în jurul lui și al altora, iar gâlceava dintre semeni îl încântă peste măsură. Să nu vă mire dacă articolele lui încep cu ”Vă era dor de un scandal ? Mie unul, da !”, înseamnă că domnul aici de față funcționează la cote maxime. Este unul dintre cei mai activi bloggeri din grupul la care m-am afiliat (grup care conține în jur de 380 de persoane), își face temele cu o conștiinciozitate care-l va plasa în locurile fruntașe din orice top s-ar înscrie. Dacă va ramâne la fel de perseverent, ochiul meu de vulpe bătrână îl vede ajuns departe în blogosferă!
Toată suflarea vizionează pelicule ! Așa încât, nu a fost curiozitate mai mare pentru mine (în afara decernării premiilor Oscar), decât să citesc pledoaria acestui domn pentru filme non americane. Stil direct de abordare, haios și lejer! Ne revedem în final pentru concluzii !
28.02.2012
27.02.2012
Câștigătorii premiilor Oscar 2012 - A 84-a ediție - Lista completă
Dragii mei,
Iată că a sosit și momentul mult-așteptat de întreaga suflare cinefilă. Am deosebita plăcere de a vă prezenta câștigătorii celei de-a 84-a ediție a Oscarurilor. Pentru ca tabloul ”bătăliei”să fie complet, voi reaminti și restul nominalizaților. Informare plăcută și nu uitați să aruncați o părere înainte de a pleca!
CEL MAI BUN FILM
CÂȘTIGĂTOR: THE ARTIST
The Descendants;
Extremely Loud and Incredibly Close;
The Help;
Hugo;
Midnight in Paris;
Moneyball;
The Tree of Life;
War Horse.
Iată că a sosit și momentul mult-așteptat de întreaga suflare cinefilă. Am deosebita plăcere de a vă prezenta câștigătorii celei de-a 84-a ediție a Oscarurilor. Pentru ca tabloul ”bătăliei”să fie complet, voi reaminti și restul nominalizaților. Informare plăcută și nu uitați să aruncați o părere înainte de a pleca!
CEL MAI BUN FILM
CÂȘTIGĂTOR: THE ARTIST
The Descendants;
Extremely Loud and Incredibly Close;
The Help;
Hugo;
Midnight in Paris;
Moneyball;
The Tree of Life;
War Horse.
13.02.2012
Chico and Rita (2010) Guest post pt filmsinopsis.ro
Rating IMDB: 7.0 (9 de la mine!)
Regia: Fernando Trueba, Javier Mariscal, Tono Errando Gen: animație, muzical, romantic
Morala mea: Muzica nu iaște doar aceea care gâdilă urechea într-un mod plăcut, căci ea gâdilă și inimile.
Când Marian Iuga de la filmsinopsis.ro m-a invitat să-i scriu o recenzie, am acceptat bucuroasa. Căci blogul acestui domn îmi dezvăluise, printre rânduri meșteșugite, o mare pasiune pentru film, lucru care m-a cucerit îndată. Este o deosebită încântare să descopăr oameni căzuți în patima cinematografiei, oameni de la care am constant ce învăța și care îmi completează într-un mod cât se poate de armonios trăirea artistică. Pe această cale, îi mulțumesc din suflet pentru aprecieri și pentru provocare!
Animația și filmele străine sunt rubricile pe care le aștept cu sufletul la gură, atunci când vine vorba de Oscar. Și cum fiecare an aduce suprizele lui, am zărit printre nominalizații lui 2012, două animații complet străine de mine: A Cat in Paris și Chico and Rita. Zăbovesc cu câteva rânduri asupra acesteia din urmă, în speranța că voi îmbia cititorii să o vizioneze cu același drag pe care l-am avut și eu.
01.02.2012
Puss in Boots (2011)
Rating IMDB: 6.9
Regia: Chris Miller
Gen: animație, aventură, comedie
Morala mea: Dacă ții cu adevărat la un prieten, atunci învață să-l ierți!
Dacă ești adult și te îndrepți către o proiecție destinată celor mici, încearcă din răsputeri să cauți copilul din tine pe drum. Dacă eșuezi în a te (re)găsi așa cum erai la începuturile vieții, mai bine fă cale întoarsă sau îndreaptă-te spre altceva. Dar, dacă în sufletul tău se poate cuibări, fie doar pentru o oră și jumătate, o frântură din copilul de odinioară, poți merge înainte cu toată încrederea. Vei fi capabil să lași de-o parte numeroasele clișee, fără de care o animație adresată țâncilor nu ar putea lua ființă, te vei putea concentra asupra moralei din spatele imaginilor și, de ce nu, vei putea gusta din nou umorul care altădată te făcea să râzi cu gura larg deschisă.
Doar numele a mai rămas din personajul perraultian pe care mi-l dezvăluia bunica odinioară, apelând la cărțulia pe care uzul exagerat o lăsase fără coperți. Și cum într-o animație absolut orice este posibil, Motanul Încălțat (Antonio Banderas) încearcă refacerea prieteniei de mult stricate cu Humpty Alexander Dumpty (Zach Galifianakis), pornind la un ultim furtișag, cu un scop nobil de această data. Îi acompaniază și o mâță ai cărei stăpâni inițiali i-au tăiat gheruțele (Salma Hayek), dându-i, astfel, cea mai fină atingere de care o felină ar fi capabilă vreodată. Și amestecul de personaje nu se oprește aici. Cei trei vor să fure boabele de fasole fermecate de la Jack și Jill, iar vrejul îi va conduce la gâsca cu ouă de aur, păzită de un uriaș a cărui privire te va transforma în stană de piatră. Între latino-cuceritorul motan posesor de ghete înalte și mâța deosebit de agilă, dar fără gheruțe apare un soi de atracție pigmentată haios în pași de flamenco, iar problemele în amiciția cu Hopa-Mitică nu par a fi pe deplin lămurite, ceea ce dă mai adaugă câteva puncte la intrigă. Și toate acestea între două pahare cu lapte, băutura preferată a oricărei pisici respectabile.
Regia: Chris Miller
Gen: animație, aventură, comedie
Morala mea: Dacă ții cu adevărat la un prieten, atunci învață să-l ierți!
Dacă ești adult și te îndrepți către o proiecție destinată celor mici, încearcă din răsputeri să cauți copilul din tine pe drum. Dacă eșuezi în a te (re)găsi așa cum erai la începuturile vieții, mai bine fă cale întoarsă sau îndreaptă-te spre altceva. Dar, dacă în sufletul tău se poate cuibări, fie doar pentru o oră și jumătate, o frântură din copilul de odinioară, poți merge înainte cu toată încrederea. Vei fi capabil să lași de-o parte numeroasele clișee, fără de care o animație adresată țâncilor nu ar putea lua ființă, te vei putea concentra asupra moralei din spatele imaginilor și, de ce nu, vei putea gusta din nou umorul care altădată te făcea să râzi cu gura larg deschisă.
Doar numele a mai rămas din personajul perraultian pe care mi-l dezvăluia bunica odinioară, apelând la cărțulia pe care uzul exagerat o lăsase fără coperți. Și cum într-o animație absolut orice este posibil, Motanul Încălțat (Antonio Banderas) încearcă refacerea prieteniei de mult stricate cu Humpty Alexander Dumpty (Zach Galifianakis), pornind la un ultim furtișag, cu un scop nobil de această data. Îi acompaniază și o mâță ai cărei stăpâni inițiali i-au tăiat gheruțele (Salma Hayek), dându-i, astfel, cea mai fină atingere de care o felină ar fi capabilă vreodată. Și amestecul de personaje nu se oprește aici. Cei trei vor să fure boabele de fasole fermecate de la Jack și Jill, iar vrejul îi va conduce la gâsca cu ouă de aur, păzită de un uriaș a cărui privire te va transforma în stană de piatră. Între latino-cuceritorul motan posesor de ghete înalte și mâța deosebit de agilă, dar fără gheruțe apare un soi de atracție pigmentată haios în pași de flamenco, iar problemele în amiciția cu Hopa-Mitică nu par a fi pe deplin lămurite, ceea ce dă mai adaugă câteva puncte la intrigă. Și toate acestea între două pahare cu lapte, băutura preferată a oricărei pisici respectabile.
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)





