Rating IMDB: 8.3/10
Avand la baza o povestire marca inregistrata Agatha Christie, sigur, nu putea lipsi crima! Si nici savuroasa deductie logica cu revelatiile ei de prin adancuri. In general, actiunea se invarte in jurul banilor, a amorului turbat si abscons intre doua persoane ce fug de ochii necrutatori ai imprejurimilor. Dupa ce ca drumurile iubirii sunt atat de neintelese si crude, mai intervine si lipsa banilor. Dar o mierleala infaptuita corect si la timp iti poate rezolva situatia.
In cazul de fata, ne confruntam cu un semi-gigolo imprietenit cu o doamna ceva mai in varsta si cu stare buna. El e insurat si vezi-Doamne, isi iubeste nevasta, iar prietena bogata crede exact contrariul. Cand babutza dornica de afectiune dispare definitiv din peisaj, el isi sustine public nevinovatia si contacteaza cel mai bun avocat pentru a-l apara la Tribunal. Apare si nevasta, recea si dura Marlene Dietrich, care emana respingatoarea senzatie ca nu da prea multe parele pe sotul ei. Desi sotul mosteneste vreo 80.000 verzisori de la biata defuncta!
Dar cum Agatha Christie nu se dezminte niciodata, toate lucrurile se rastoarna din temelii pana la final, de nu mai stii cine pe cine a inselat, care a avut intentii curate si care a mintit, care a fost mai meschin decat altul. Citind absolut toate cartile Agathei Christie, filmul mi s-a parut o semi-bascalie, cu gesturi supra dramatice si dialoguri exagerate. Atitudini false peste masura, situatii impinse pana la limita limitei, avocatul un bulldog gretos care de-abia poate ingaima ceva de atata grasime, o nevasta care se dovedeste a-si iubi sotul mai mult decat orice, dar e folosita de el, sotul se da mare iubitor de nevasta, dar vrea sa plece in lume cu o brunetica si asa o tinem pana maine.
Un amalgam de evenimente surprinzatoare, incat filmul devine obositor. Nu-l recomand din toata inima...
Avand la baza o povestire marca inregistrata Agatha Christie, sigur, nu putea lipsi crima! Si nici savuroasa deductie logica cu revelatiile ei de prin adancuri. In general, actiunea se invarte in jurul banilor, a amorului turbat si abscons intre doua persoane ce fug de ochii necrutatori ai imprejurimilor. Dupa ce ca drumurile iubirii sunt atat de neintelese si crude, mai intervine si lipsa banilor. Dar o mierleala infaptuita corect si la timp iti poate rezolva situatia.
In cazul de fata, ne confruntam cu un semi-gigolo imprietenit cu o doamna ceva mai in varsta si cu stare buna. El e insurat si vezi-Doamne, isi iubeste nevasta, iar prietena bogata crede exact contrariul. Cand babutza dornica de afectiune dispare definitiv din peisaj, el isi sustine public nevinovatia si contacteaza cel mai bun avocat pentru a-l apara la Tribunal. Apare si nevasta, recea si dura Marlene Dietrich, care emana respingatoarea senzatie ca nu da prea multe parele pe sotul ei. Desi sotul mosteneste vreo 80.000 verzisori de la biata defuncta!
Dar cum Agatha Christie nu se dezminte niciodata, toate lucrurile se rastoarna din temelii pana la final, de nu mai stii cine pe cine a inselat, care a avut intentii curate si care a mintit, care a fost mai meschin decat altul. Citind absolut toate cartile Agathei Christie, filmul mi s-a parut o semi-bascalie, cu gesturi supra dramatice si dialoguri exagerate. Atitudini false peste masura, situatii impinse pana la limita limitei, avocatul un bulldog gretos care de-abia poate ingaima ceva de atata grasime, o nevasta care se dovedeste a-si iubi sotul mai mult decat orice, dar e folosita de el, sotul se da mare iubitor de nevasta, dar vrea sa plece in lume cu o brunetica si asa o tinem pana maine.
Un amalgam de evenimente surprinzatoare, incat filmul devine obositor. Nu-l recomand din toata inima...
Filmul asta e considerat de multi o superecranizare dupa Christie (oare pe Agatha a intrebat-o cineva ce parere a avut??). Wrong, I should say... 6 nominalizari... For what? In afara de toate inventiile sau gafele legate de coduri de procedura (cred ca si in telenovele sunt procesele mai bine redate
RăspundeţiŞtergere), e ridicol prin faptul ca in prag de ani '60, sa ecranizezi o Agatha Christie la nivel de anii 40. Tyrone Power e, vorba ta, un gigolo obosit, cu aceeasi grimasa de om bolnav de ficat cu care rupea inimile cand murea impuscat in filmele din anii 30-40, un baietel mai de luna octombrie, iar Marlene Dietrich e departe rau de Ingerul Albastru, mamaie-diva sau diva-mamaie, you name it. Laughton, buldogul, e aiurea pe rol. Lui ii statea bine pe post de cpt Bligh, in Revolta de pe Bounty. Acolo si trebuia sa para buldog sau porc, may I add, pentru ca asta si era. In sfarsit, a avut si Billy Wilder zilele lui proaste, n-est'ce pas? Marii regizori n-ar mai fi mari regizori daca n-ar scoate cate o tampenie uriasa din cand in cand. Eu l-am vazut pe vremea lui nea Nicu. Atunci era bun, ca deh, n-aveai de unde alege.
Foarte bine punctat, stimate domn! Citind cu o absoluta placere cartile Agathei Christie, filmul mi s-a parut o bataie de joc la adresa Marii Doamne a Romanului Politist. In plus, ca o fi Marlene Dietrich diva-mamaie e una. Dar sa fii diva-mamaie in rol de tinerica e penibil! De fapt, ma intreb ce naiba nu e penibil in filmul asta!!!!
RăspundeţiŞtergere